Mănăstiri
Mănăstirea Bistriţa
Traseu

Acces: DN7/E81 Rm. Vâlcea -Tg. Jiu, dreapta după Bogdăneşti (2 km înainte de localitatea Horezu), DC 146, DC 147 2 km, Romanii de Jos;

Fara tarif
Program : Zilnic

Viaţa monahală: Maici, cu viaţă de obşte. 

Stareţă: Stavrofora Mihaela Tamaş. 

Telefon: 0250/863327; 0744/552217. 

Hram: „Adormirea Maicii Domnului" (15 aug.).

Istoric: Este  ctitorie a boierilor Craioveşti  în jurul anului 1490, ridicată de Barbu  Craiovescu cu  fraţii săi  Pârvu, Danciu, Radu  şi egumenul Macarie.   Prima  atestare  documentară  apare   la 16 martie 1494  într-un  hrisov  al domnitorului   Vlad  Vodă   Călugărul  (1481 - 1495)  prin  care   întăreşte stăpânirea  mănăstirii de pe  râul  Bistriţa,  asupra unui  număr de 14 sate şi moşii. Prima  ctitorie este distrusă  din temelii de o expediţie  armată în anul 1509 a  voievodului  Mihnea cel  Rău  (1508 - 1509). 

   În  anul  1519,  banul  Barbu  reface   locaşul  cu   sprijinul   domnitorului Neagoe  Basarab   (1512 - 1521).   Domnitorul  Constantin  Brâncoveanu    (1688 - 1714) dăruieşte mănăstirii,  policandrul  ornat cu ouă de struţ, clo-

potul  mare, obiecte de cult,  cărţi  liturgice,  repară  aşezământul  care este zugrăvit în 1820 de marele ban Grigore Brâncoveanu. Cutremurul din 1838 

şi trecerea  timpului  au  necesitat  operaţiuni  de demolare  ş i reconstrucţie. Lucrările  au  fost  începute  în  1846  de  domnitorul   Gheorghe   Bibescu (1843 - 1848) şi  terminate  de domnitorul  Ştirbei  Vodă (1849 - 1856) la 

15  august  1855,  când  a  avut   loc  sfinţirea   bisericii   mari   cu   hramul „Adormirea   Maicii  Domnului".   Pictura  a  fost  executată  de  Gheorghe Tattarescu în anul 1850.  Catapeteasma din lemn de tei, aurită, a fost reali-

zată la Viena. 

   După 1877,  în mănăstire au  funcţionat  diferite instituţii social - culturale. 

Din 1948 funcţionează ca mănăstire de maici. Prin Decretul 410/1959 este desfiinţată. Începând  cu  anul  1984,  viaţa  monahală  este  revigorată.  În complexul   monahal   Bistriţa  a  fost   instalată   prima  tiparniţă  din  Ţara Românească,  unde  în  1508  s-a  tipărit  Liturghierul  slavon al călugărului Macarie, prima carte tipărită pe pământ românesc. 

Monument istoric.

 

Biserica Bolniţă. Ctitorie a marelui ban Barbu Craiovescu, probabil zidită între anii 1520 - 1521 cu  hramul  „Schimbarea  la Faţă" ( 6 aug.). Există şi păreri că biserica  „bolniţă" ar fi fost  ridicată anterior acestei perioade. Are 

o impresionantă  frescă  interioară. Catapeteasma,  realizată în 1634 este o adevărată  bijuterie a artei  româneşti.  Între 1703 - 1710 i s-a  adăugat un pridvor deschis cu o bogată pictură.

 

Sfinte moaşte:  Moaştele  „Sfântului  Grigorie   Decapolitul"  (780 - 842), mare  făcător de minuni în timpul vieţii, dar şi după  moarte.  Moaştele sunt aduse de la Constantinopol în 1497 de marele ban Barbu. 

   În  anul  1656,   Doamna  Bălaşa,  soţia  voievodului  Constantin  Şerban (1654 - 1661)  a   comandat  o  raclă   aurită  în  care  s-au aşezat  Sfintele moaşte. În anul 2005, racla a fost restaurată şi aurită.

 

   În vecinătatea mănăstirii se află: 

Peştera „Sfântului Grigorie Decapolitul": Poartă acest nume pentru că 

în  vreme  de  prigoană  această  peşteră  adăpostea   racla   sfântului.  Aici întâlnim  Biserica Ovidenia închinată  Intrării în Biserică a Maicii Domnului, care datează de la sfârşitul  sec. XV,  ctitorie  a  ieromonahului  Macarie  şi Schitul  Sfinţilor  Arhangheli,  amplasat   în  dreptul   deschiderii   mari  a peşterii, ctitorit în 1633 de Mitropolitul Teofil. 

Izvor tămăduitor.  

 

Schitul Păpuşa: amplasat în apropiere de mănăstire, peste râu. La schit se ajunge în 15 minute  pe o potecă spre NE peste  râul Bistriţa. Bisericuţa cu hramul  „Adormirea  Maicii  Domnului" a fost zidită  în anul 1712, avându-i ctitori pe călugării bistriţeni în frunte cu  egumenul Ştefan, care au închinat-o Sfântului Grigorie Decapolitul.

 

 

© turism Prundeni 2012   



Investim in viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională


Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene şi a Guvernului României.


Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro