Mănăstiri
Mănăstirea Cozia
Traseu

Acces: pe valea Păuşa-Stânişoara spre nord, plecând din halta CFR Păuşa-Căciulata, 6 km, sau din staţia CFR Turnu, spre est, 4 km.

Fara tarif
Program : Zilnic

Viaţa monahală: Călugări, cu viaţă de obşte.

Stareţ: Arhimandrit Vartolomeu Androni (exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Râmnicului).

Telefon: 0250/750230; 0744/109208.

Internet: www.manastirea-cozia.go.ro

Hram: „Sfânta Treime" (a doua zi după Rusalii).

Istoric:   Este  ctitorie  între  anii  1386 - 1388  şi  1393  a  lui  Mircea cel Bătrân (1386 - 1395, 1397 - 1418),  domnitorul  Ţării  Româneşti. Sfinţită 

la 18 mai 1388,  este una  dintre cele  mai  importante ctitorii ale lui Mircea 

cel Bătrân. 

   În  decursul  timpului,  biserica şi chiliile au suferit multe refaceri. Biserica zidită  de  meşteri  din  Moravia  s-a  păstrat  în  forma  ei  iniţială,  în  stilul arhitectonic  al  şcolii  sârbeşti.  Din  vechea biserică a dăinuit peste veacuri întreaga  clădire din  zid  şi piatră, iar din  pictură numai  partea interioară a pronaosului.  Biserica a mai  fost reparată de domnitorul  Neagoe  Basarab (1512 - 1521)  în anul 1517, când  s-au făcut şi unele reparaţii la pictură în naosul bisericii şi s-a construit  fântâna  din piatră din  faţa  bisericii,  care îi poartă numele. 

   Între   anii   1704 - 1707,  familia  paharnicului  Şerban  Cantacuzino,  în vremea  domnitorului  Constantin  Brâncoveanu (1688 - 1714), a restaurat biserica,  i-a adăugat  pridvorul, iar în naos şi  altar s-au prelungit ferestrele, pentru  mai  multă lumină  şi  s-a refăcut  pictura. Constantin  Brâncoveanu dăruieşte  mănăstirii policandrele din  naos şi  pronaos. După secularizarea averilor mănăstireşti din 1863 şi plecarea din ţară a călugărilor greci, Cozia ajunge aproape pustie. În vremea Primului Război Mondial (1916 - 1919) clădirile Coziei au fost folosite pentru staţionări de trupe, iar biserica ajunge grajd de cai,  care se  priponeau chiar şi de stâlpii  mormântului  lui Mircea, când s-a distrus şi piatra funerară. Ultima  consolidare  şi renovare  are  loc între anii 1958 - 1962. 

Monument istoric.

 

Morminte: La 4 februarie 1418 a  murit Mircea cel Bătrân la reşedinţa sa 

din Argeş. A fost  adus la Cozia  şi  înmormântat într-ocriptă  peste  care a 

fost  aşezată o piatră funerară care  a fost  distrusă aşa cum s-a  arătat  mai 

sus. 

   În  anul 1938,  pe  mormântul  lui  Mircea  s-a  aşezat o altă  placă  după modelul  celei  originale. Mormântul  a fost  profanat  în mai  multe  rânduri, ultima dată în anul 1917,  în timpul  ocupaţiei  nemţeşti. Din  rămăşiţele  pă-mânteşti  ale   voievodului   au  mai  rămas   câteva   oseminte.   Alături  de mormântul  lui Mircea,  odihneşte  somnul de veci monahia Teofana, mama 

lui  Mihai  Viteazul  (1593 - 1601),  care  după  asasinarea  fiului   său,  pe Câmpia Turzii, s-a călugărit şi a fost înmormântată aici, în anul 1605.

 

Muzeul conţine  şase încăperi, unde găsim icoane pictate  pe lemn şi sticlă, obiecte de cult,  tipărituri,  manuscrise,  evanghelii,  Psaltirea în versuri a lui Dosoftei, fragmente din piatra funerară a lui Mircea cel Bătrân ş.a.     

   În  partea  cealaltă  a  şoselei  ne  întâmpină  Bolniţa,  cu  hramul  „Sfinţii Apostoli  Petru  şi  Pavel"  (29  iunie)  ctitorită  de domnitorul  Radu  Paisie (1535 - 1545).

 

© turism Prundeni 2012   



Investim in viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională


Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene şi a Guvernului României.


Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro