Mănăstiri
Mănăstirea Frăsinei
Traseu

Acces: DN 64A, Rm. Vâlcea -Băile Olăneşti, prin Păuşeşti-Măglaşi, 13 km, stanga până la Valea Cheii.

Fara tarif
Program : Zilnic

Viaţa monahală: Călugări, cu viaţă de obşte.

Stareţ: Arhimandrit Neonil Ştefan. 

Telefon: 0722/482717.

Internet: www.manastirea-frasinei.go.ro.

Hram: „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul" (24 iunie), „Adormirea Maicii Domnului" (15 aug.). 

Istoric: Primele  începuturi ale Mănăstirii  Frăsinei datează  din  anul 1710, când călugării  Ilarion şi Ştefan, s-au retras  în aceste locuri singuratice şi au înfiinţat un schit cu o biserică  de lemn cu  hramul „ Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul". 

   În anul 1764, boierii,  fraţii Cristea şi Damian  Iovipali  şi Nicoliţă,  fiul lui Cristea  construiesc o biserică  de zid,  în locul  celei  de lemn,  care a  fost zugrăvită în acelaşi an de către Teodor Zugravul  şi ucenicul său Enache. În urma  pustiirii  de către austrieci  din anii 1787 - 1788, schitul  este  părăsit până în 1845, când vine de la Cernica călugărul  Acachie, care  până la 10 iunie 1848,  reuşeşte  cu  învoirea  lui Gheorghe  Iovipali,  urmaşul  primilor ctitori să-l refacă. Acesta închide pridvorul bisericii cu cărămidă şi-l  trans-formă în pronaos şi reface chiliile. Pictura  este realizată în 1763 de Teodor Zugravul. Biserica  există  şi astăzi  în cimitirul  călugărilor  şi  se  află  într-o perfectă  stare de funcţionare. Aici  se oficiază numai la 24 iunie, când este hramul  bisericii. Biserica Mare a  mănăstirii  cu  hramul „Adormirea Maicii Domnului"  este ctitoria „Sfântului  Ierarh  Calinic de  la Cernica", pe atunci episcopul Râmnicului, lucrările realizându-se între anii 1859 - 1863. Pictura este realizată în ulei de pictorul Mişu Pop,  în stilul lui Gheorghe Tattarescu. 

   În anul 1905, episcopul Gherasim Safirim al Romanului zideşte paraclisul 

cu hramul „Sfinţii Trei Ierarhi" şi continuă construcţiile pe aripa de sud şi de 

est a bisericii începute de Sfântul Calinic. Având în vedere  respectul  deo-

sebit  pe care domnitorul Alexandru  Ioan Cuza (1859 - 1866)  îl avea faţă 

de Sfântul Calinic, este singura mănăstire din ţară care nu a fost secularizată.  Sfântul  Calinic a stabilit  rânduiala de slujbe şi trăire religioasă de la Sfântul Munte Athos. Nu se consumă carne şi în mănăstire nu intră femei. 

Monument istoric. 

Izvor tămăduitor: Izvorul Sfântului Calinic.

  În apropierea Mănăstirii Frăsinei întâlnim Schitul Frăsinei (Schitul Nou), 

cu hramul  „Naşterea  Maicii Domnului" (8 sept.), ctitorie a obştei monahale 

de la Mănăstirea  Frăsinei,  între anii  1945 - 1946.  A fost construit pentru femeile  care  vor  să  se  roage,  având  în  vedere  interdicţia  impusă  prin blestem de către Sfântul Ierarh Calinic.

 

© turism Prundeni 2012   



Investim in viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională


Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene şi a Guvernului României.


Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro