Mănăstiri
Mănăstirea Surpatele
Traseu

Acces: DN7/E81 Rm. Vâlcea -Tg. Jiu, stânga în Gurişoara (km 17), DJ 6471 km.

Fara tarif
Program : Zilnic

Viaţa monahală: Maici, cu viaţă de obşte. 

Stareţă: Monahia Eftimia Constantin. 

Telefon: 0722/946683. 

Hram: „Sfânta Treime" (a doua zi după Rusalii). În  fiecare an la 12 iulie se sărbătoreşte „Icoana  Făcătoare  de  Minuni a  Maicii  Domnului",  când  în Sfântul Munte se serbează Icoana Prodromiţa.  

Istoric: Prima mărturie scrisă despre acest aşezământ datează din 1512, în timpul domniei  lui Neagoe Basarab (1512 - 1521).  Începutul  vieţii mona-

hale este atribuită logofătului Tudor Drăgoescu şi fratelui său Stanciu, boieri 

din neamul  Buzeştilor,  care  ridică o biserică. 

   Între anii 1703 - 1706, Doamna  Maria, soţia domnitorului  martir şi sfânt Constantin Brâncoveanu (1688 - 1714), reface din temelie vechea biserică, zideşte  în jurul  ei  clădirile  necesare desfăşurării  unei vieţi  mănăstireşti, o înzestrează  cu odoare  scumpe,  moşii şi alte averi. În 1707 este pictată de renumiţii  zugravi  Andrei,  Iosif  Ieromonahul,  Hrantie  şi  Ştefan.  Fiind  o mănăstire de maici şi mai retrasă, Doamna Maria, îşi petrecea aici lunile de vară  în  timpul  văduviei,  alături  de văduva  sfetnicului  Ianache omorât  la Constantinopol în 1714 odată cu Constantin Brâncoveanu şi cei  patru fii ai domnitorului. 

   În 1815, a fost  reparată şi repictată de zugravul Gheorghe Gherontie din Hurezi. Mănăstirea a avut  legături  strânse şi cu  boierii  Jieni,  fiind  loc de închinare a familiilor acestora, mai ales în timpul stareţei Agapia Jianu, sora mamei Jienilor. Se  spune că boierul  haiduc  Iancu  Jianu  ar fi jurat în faţa preotului de aici Antonie Bazachin  Zugravul să lupte până la moarte împo-

triva  ciocoilor de neam  fanariot  ce asupreau  poporul român. 

   În 1820, Tudor Vladimirescu  împreună  cu oastea  sa, a jurat pe Drapel, Evanghelie  şi Cruce,  în prezenţa PS Ilarion  al Argeşului  să ducă la capăt lupta pentru  eliberarea poporului de fanarioţi. Cam  în aceeaşi  perioadă a 

fost   înmormântată   Florica,  sora  boierului   Jianu,  logodnica  lui  Tudor Vladimirescu pe care o furase şi o batjocorise Cârserdarul Stoica de neam grecesc,  guvernatorul  Olteniei,  chiar  în  noaptea  logodnei.  Scăpată  din ghearele grecoteiului a fugit la Surpatele unde femeile din neamul Jienilor îşi găseau adăpost, dar nu a putut  îndura ruşinea  necinstirii, punându-şi capăt zilelor. Făptaşul  a fost  prins,  adus  aici,  judecat şi  omorât pe mormântul Floricăi de însuşi  fratele ei, boierul - haiduc Iancu Jianu. Acest  mormânt îl 

ştiau  maicile  care  au  venit  în  1926 să   refacă   mănăstirea.  Mănăstirea Surpatele a avut o bogată  activitate,  atât în plan duhovnicesc, cât şi în do-meniul cultural - artistic. În perioada 1837 - 1850,  scriitorul şi muzicologul Anton  Pann a activat aici şi la  Mănăstirea  Dintr-un  Lemn ca  profesor de muzică şi ca traducător de cărţi religioase. 

   În 1872,  din  cauza  alunecărilor de  teren şi  a  intemperiilor, mănăstirea ajunge în ruină, mai puţin biserica şi clopotniţa, fapt ce face ca maicile să fie mutate la Mănăstirea Dintr-un Lemn. 

   În anul 1926 un grup de cinci  maici de  la Mănăstirea  Dintr-un Lemn vin aici să  reînvie viaţa monahală, reuşind să degajeze locul de dărâmături. Cu sprijinul Comisiei Monumentelor Istorice,  în  anul 1928 au fost reconstruite colţurile din  partea de sud - est şi  latura de sud a  incintei,  întocmai  după ctitoria brâncovenească, cunoscută din gravura lui Lancelot. 

   La 12 iulie 1991, în ziua  prăznuirii  icoanei  făcătoare de  minuni a Maicii Domnului, a   fost  ridicată  o  troiţă  în  memoria  neamului  şi   a  martirilor Brâncoveni. Între anii 1984 - 1986, biserica a fost consolidată şi învelită cu tablă de plumb. 

   Între anii 1996 - 2005, au fost executate lucrări de consolidare a bisericii 

şi restaurare a picturii. 

Monument istoric.

Icoană făcătoare de minuni: Icoana Maicii Domnului „Smolenskaia".

 

© turism Prundeni 2012   



Investim in viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională


Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene şi a Guvernului României.


Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro