Regiunea
Slide 1Slide 1Slide 1Slide 1Slide 1Slide 1Slide 1Slide 1Slide 1Slide 1Slide 1
Date generale
  • Suprafaţa - 5765 kmp ;
  • Locuitori - 413511;
  • Reşedinta de judeţ: Râmnicu Vâlcea (111658 locuitori);
  • 2 municipii - Râmnicu Vâlcea şi Drăgăşani (20811 locuitori);
  • 9  oraşe- Băbeni (9676 locuitori), Băile Govora (2963 locuitori), Băile Olaneşti (4581 locuitori), Bălceşti (5737 locuitori), Berbeşti (5774 locuitori), Brezoi (7012 locuitori), Călimaneşti (8809 locuitori), Horezu (6879 locuitori), Ocnele Mari (3458 locuitori);
  • 80 comune cu 550 sate;

 

DATE ISTORICE

În sudul județului, la Bugiulești, s-au găsit cele mai vechi urme de hominizi din Europa, apreciate a fi cu circa 2000000 ani î.Hr. Aceasta, cunoscută sub numele de "Australanthropus olteniens", reprezintă prima legătură a antropogenezei europene. Fortărețele dacice de la OcnițaGrădiștea și Tetoiu au format un sistem defensiv ingenios în partea sud-estică a reședinței regilor daci,Sarmizegetusa Regia, din munții Orăștiei. La Ocnele Mari, săpăturile arheologice efectuate în locul unde a existat cetatea dacică Buridava, cetate menționată de istoricul grec Ptolemeu în scrisurile sale, au scos la iveală bucăți de ceramică cu inscripțiile REB și BUR și o vază pe care scrie „Basileo Thiamarcos Epoiei”. Acesta din urmă este numele unui rege local contemporan cu împăratul roman Octavian Augustus.


Romanii  au întemeiat pe pământul  vâlcean  ctitorii nemuritoare  (castre). Multe  dintre  acestea  au  sfidat  secolele, ruinele lor rezistând până în zilele noastre: Rusidava  (Drăgăşani), Pons Aluti (Ioneşti), Buridava    (Stolniceni),    Castra   Traiana   (Sâmbotin - Dăeşti),   Arutela (Bivolari),   Praetorium   (Copăceni - Racoviţa),   Pons   Vetus  ( Câineni), Rădăcineşti, Pripoare - Perişani, Titeşti. După retragerea romană din 271, cu toată influiența nefastă a năvălirilor popoarelor migratoare, pe teritoriul acestui județ s-a semnalat comunități puternice daco-romane.


Vâlcea este atestat documentar ca județ la 8 ianuarie 1392 printr-un act emis de Mircea cel Bătrân, fiind primul județ atestat documentar din România.


O serie de mănăstiri și așezări monahale amintesc de Constantin Brâncoveanu, care împreună cu Antim Ivireanul a înființat la 1705 prima tipografie în limbă română (Mănăstirea Hurezu). Activitatea culturală a Râmnicului a gravitat în secolul XVIII in jurul tiparniţei şi a muncii de editare a cărţilor. Venirea lui Antim Ivireanul ca episcop al eparhiei oltene şi aducerea la Râmnic a tiparniţei sale de la Snagov a dat un nou curs dezvoltării spirituale a cetăţii. 


Între anii 1717 - 1722 se construiește sectorul de drum pe Valea Oltului dintre Cozia și Câineni, cunoscut ca "Via Carolina" sub conducerea inginerului austriac Frantz Schwantz. In urma păcii de la Passarowitz din 1718, Oltenia trece sub ocupaţia Imperiului Austriac până în 1739.


Prin județul Vâlcea, la 2 martie 1821, a trecut, în drumul său către București, cu armata sa de panduri, Tudor Vladimirescu, poposind pe pridvorul școlii sătești din Benești, pe Olteț. Tot din Beneștii pe Olteț, cărturarul Petrache Poenaru obține la Paris în anul1827 brevetul de inventator a cea ce se numește „condei portăreț fără sfârșit”(stiloul de azi). Dar el se remarcă prin faptul că este creatorul steagului național românesc, steag purtat pentru prima oară de pandurii acestuia. Este deasemeni cel care editează primul ziar românesc „Foaie de propagandă”, ziarul armatei de panduri a lui Tudor Vladimirescu, organizatorul învățământului național românesc, fondatorul colegiilor naționale din București și Craiova.


Vâlcea participă activ  la desfăşurarea  evenimentelor de la 1848. Ocnele Mari şi Râmnicu Vâlcea sunt centre ale acestei mişcări revoluţionare. Cercetătorii  au  stabilit  că  Imnul „pe  un  ton naţional" intonat în Zăvoiul râmnicean,  de  Anton  Pann,   profesor  de  muzică   „împreună  cu  câţiva cântăreţi  de aceeaşi  profesie",  nu era altul decât  „Deşteaptă-te române!".


         Cu  ocazia  noii   împărţiri  administrative,  în  septembrie  1950,  judeţul Vâlcea  devine  regiunea Vâlcea. Cu acelaşi  prilej  se înfiinţează ca organe locale de conducere Sfaturile populare. Doi  ani  mai  târziu, Vâlcea  este  înglobată  la regiunea Argeş. Teritoriul vâlcean  este  împărţit  în mai  multe  raioane:  Râmnicu  Vâlcea,  Loviştea, Băbeni, Lădeşti, Drăgăşani şi Olteţul (pentru regiunea Oltenia). În 1968 se înfăptuieşte o nouă organizare administrativă a ţării în 4 judeţe. Judeţul  Vâlcea era alcătuit din următoarele  localităţi: un municipiu, 7 oraşe şi 78 comune. Toate  aceste   reorganizări  administrative  au  contribuit  la  dezvoltarea economică, socială, culturală, turistică a meleagurilor străvechi ale Vâlcii.

 

 

 

 

Clima

 

Judeţului Vâlcea este temperat-continentală, cu slabe influenţe mediteraneene. Formele de relief variate ale judeţului Vâlcea influenţează şi clima acestiua.  Întâlnim  oscilaţii  medii  anuale de  temperatură  ce  variază  între  -2o C în munţi,  la  înălţimi  peste 2000  m  şi  11o C  în regiunea sudică  a  judeţului.

 

 

DATE GEOGRAFICE

 

Aşezare: Judeţul Vâlcea se află în regiunea Sud-Vest - Oltenia, România, cu reşedinţa în municipiul Râmnicu Vâlcea pe cursul Oltului, trecerea spre Transilvania. Se invecinează cu judeţele Alba, Sibiu, Argeş, Olt, Dolj, Gorj, Hunedoara.


Relieful: 

Prin aşezarea sa geografică, judeţul Vâlcea beneficiază de aproape toate formele majore de relief: munţi, dealuri subcarpatice, podiş şi lunci cu aspect de câmpie, dispuse în trepte de la nord la sud, întregite de defileele ale Oltului şi Lotrului, străjuite de munţii Cozia, Căpăţânii, Făgăraş, Lotru şi Parâng. Aici între masivele de munţi se află una din cele mai mari depresiuni intramontane din judeţ, cunoscută sub numele de Ţara Loviştei. Două treimi din suprafaţa judeţului sunt ocupate de Podişul Getic şi Subcarpaţii Getici, cu altitudini între 400–800 m. Râul Olt străbate judeţul pe o distanţă de 135 km, primind apele a numeroşi afluenţi din care cel mai important este Lotrul. Acest bazin hidrografic, care se află în partea dreaptă a Oltului, cuprinde aproape toată suprafaţa judeţului.

 

 

 

© turism Prundeni 2012   



Investim in viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională


Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene şi a Guvernului României.


Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro